„Cred cu tărie că fiecare om are un potențial uriaș și trebuie ajutat să și-l îndeplinească și sunt aici pentru cei care înteleg și vor să muncească pentru asta”.


Răzvan Ziemba
a început experiența antreprenorială la vârsta de 22 de ani, după care a deținut mai multe funcții de conducere. De peste un deceniu a fost CEO în cadrul companiei Network One Distribution (NOD), fiind unul dintre jucătorii principali care activează pe piața de IT&C din România.

Acum, Răzvan dezvoltă un nou proiect în zona non-profit și oferă sesiuni de mentorat și coaching pentru diferite companii.


Cum a fost începutul tău în antreprenoriat?

Am fost antreprenor fără să știu denumirea asta, din perioada liceului, când înregistram muzică pentru colegii de liceu. Apoi mi-am cumpărat o cameră video și am filmat la nunți. Acestea s-au întâmplat înainte de 1989. Prima firmă mi-am făcut-o în Aprilie 1990, tocmai împlinisem 22 de ani și am luat decizia să mă las de facultate și să mă apuc de afaceri. Prima afacere „legitimă” a fost un centru de închirieri casete video, care s-a transformat destul de repede într-un mic magazin cu de toate. Mi-a fost ușor să devin antreprenor, în acele vremuri era foarte ușor să identifici o nevoie care să poată fi transformată imediat într-o mică afacere.


Câte business-uri ai dezvoltat?

Multe, nu le-am ținut niciodată socoteala. Dupa standardele actuale, cred ca aș putea să fiu numit un antreprenor în serie. În perioada 1990 – 1998 am făcut singur sau asociat cu diverse persoane următoarele afaceri: centru de închirieri casete video, magazin cu de toate, mai multe standuri de vânzare en-gross, îmbuteliere de sucuri răcoritoare, alimentație publica, firmă de amenajări interioare, firmă de mobilier din metal și sticla, firmă de calculatoare. Singura care mai functionează și acum este firma de calculatoare Python Systems, pe care am vândut-o prietenului cu care am fost asociat. Cum s-ar spune am făcut și un exit in 1998, când am hotărat să încerc și poziția de angajat.


Ce provocări ai întâmpinat când ai fost CEO la NOD? Și cum ai simțit diferența dintre a fi antreprenor și a fi CEO într-o companie mare?

Jobul meu de CEO la NOD a fost foarte antreprenorial, dar la o scară mult mai mare. Am avut noroc de foarte multă încredere din partea acționarilor și am fost lăsat să mă comport ca un antreprenor, ca și când firma ar fi fost a mea. Dar la o scară mult, mult mai mare față de oricare firmă din cele pe care le-am avut în perioada de antreprenoriat. Provocările sunt aceleași, dar la o scară mult mai mare: să te asiguri că ai oamenii potriviți, că aceștia sunt motivați, că ai o viziune, o strategie și un plan și acestea sunt puse în practică, că ai resursele necesare planului.


Ce greșeli ai făcut în antreprenoriat? Dar în cadrul NOD?

Ca antreprenor, am făcut multe greșeli. Prima a fost că am confundat veniturile cu profitul. Pare banal astăzi, dar atunci a fost nevoie să dau cu capul ca să înteleg diferența dintre cele două. Apoi, mă entuziasmam prea ușor la o idee nouă de afacere și mă apucam să o pun în practică. M-am și asociat cu multe persoane, care s-au dovedit,  ulterior, că nu erau neapărat cei mai buni parteneri pentru o afacere. Sau poate eu nu am fost cel mai bun partener. În perioada de antreprenoriat, afacerile în care nu am fost implicat direct au fost cele care au eșuat cel mai repede. În toată această perioadă am învățat numai din experiență. Iar experiența costă de obicei scump, nu neaparăt financiar, dar timp. Timp pierdut, timp nealocat familiei, de altfel am și divorțat în perioada respectivă.

Și în NOD am făcut multe greșeli. Am angajat oameni după competențe, nu după atitudine. Competențele se pot învăța dacă există atitudinea, dar o atitudine greșită nu prea se mai poate corecta. Am acordat mai multe șanse unor oameni de care până la urmă a trebuit să mă despart. Am luat decizii fără o analiză serioasă de risc.

Acum, spun cu mâna pe inima, că cea mai mare greșeala a fost că nu m-am apucat să învat mai devreme. Pentru ambele poziții și ca antreprenor și ca CEO. Ai foarte multe de învățat și ai și de unde. Management, leadership, finanțe, risc, management de proiecte, și multe altele, abia prin 2002 m-am reapucat de învățat formal. Experiența contează foarte mult, dar învățatul teoretic te ajută să pui experiența în context și să o faci aplicabilă. Cursuri, cărți, seminarii, video-uri, mentorat, coaching, ai nenumărate posibilități să te educi. Educația nu-ți garantează succesul, dar te poate ajuta să ajungi mai repede la ce ți-ai propus și, poate, să faci mai puține greșeli.


Ce proiect dezvolți acum și ce planuri ai pentru următorii ani?

Fac consultanță pentru afaceri și mă mai ocup de educație. Fac coaching și mentorat, am câteva companii la care am făcut traininguri și seminarii pe diverse subiecte. Scriu o carte. Am un proiect în faza de coacere în zona non profit. Mi-ar plăcea să lucrez mai mult cu elevi. Cred că se pot face multe cursuri în afara curriculei, care să-i pregătească pentru viață, pentru antreprenoriat.


Care este combustibilul ambiției/determinării tale? Ce te motivează să mergi mai departe în fiecare zi?

Vreau să văd o lume mai bună. Vreau să las ceva în urma mea. Vreau să ajut tânăra generație să înțeleagă că lumea „instant gratification” în care trăiesc nu este o lume funcțională. E nevoie de muncă ca să realizezi ceva în viață. Cred cu tărie că fiecare om are un potențial uriaș și trebuie ajutat să și-l îndeplinească și sunt aici pentru cei care înteleg și vor să muncească pentru asta.


Ce sfat ți-ai fi dat dacă te-ai fi întâlnit în prima zi de antreprenoriat?

Pune mâna și învață! Uneori poate merge văzând și făcând. Dar, ca antreprenor, mai ales la început, trebuie să te descurci de unul singur într-o mulțime de domenii și într-o mulțime de situații. Acum e aproape obligatoriu să stii lucrurile de bun simț în fiecare domeniu. În 1990 banii se făceau mult mai ușor și ca atare era mai ușor să greșești și să recuperezi. Acum, piața e mult mai competitivă. Nu-ți mai ajunge o idee de afacere și entuziasmul aferent. Trebuie să înțelegi ce se întâmplă și să iei decizii documentat. Vestea bună este că ai o mulțime de posibilități de învățare la un click distanță.